Lucia este o sarbatoare care se celebreaza pe data de 13 decembrie a fiecarui an. In Suedia, aceasta este o sarbatoare ce precede Craciunul. Sarbatorile de iarna, incep cu Santa Lucia atunci cand lumina invinge intunericul. Deoarece noaptea dintre 13 si 14 decembrie este cea mai lunga din an, marcand solstitiul de iarna, se spune ca aceasta, prevesteste intoarcerea luminii si a veseliei solare asupra oamenilor.
Etimologia cuvantului vine din limba latina "Lux" ceea ce inseamna lumina. In Sicilia, tara de origine, Lucia este un nume care inseamna luminos. Lucius este varianta masculina a numelui.
Lucia este o sfanta in Biserica Romano-Catolica, originara din Sicilia. Orasul Siracusa din sud-estul Siciliei este locul unde a trait si a murit martira Sfanta Lucia. Ea se bucura de un cult deosebit atat in Biserica de Apus, cat si in cea de Rasarit si este amintita in Canonul roman din Liturghie, chiar de pe vremea Papei Grigore cel Mare (590-604) si, are un locdeosebit in iconografia crestina, fie singura, fie impreuna cu sfintele Tecla, Barbara, Agneta, Agnesa si Ecaterina.
Potrivit folclorului, noaptea de 13 decembrie se spune ca ar fi una periculoasa, deoarece multe forte supranaturale s-au pus in miscare atunci. Se crede, de asemenea, ca animalele ar putea vorbi in aceasta noapte de Lucia. Toate preparatele de Craciun ar trebui sa fie gata pana la Santa Lucia si se sarbatorea mancand si band un pic in plus. Chiar si animalele de companie primesc hrana suplimentara de aceasta sarbatoare.
In anii 1300, cand Europa a trecut la calendarul Iulian, sarbatoarea Lucia a "cazut" in timpul solstitiului de iarna in emisfera nordica.
Lucia este una din putinele sarbatori ale tarilor protestatnte scandinave, care este denumita dupa un sfant - Sf. Lucia, patron din Siracuza, care a murit in anii 300. Traditiile si celebrarea Luciei in Suedia isi are originile in vestul tarii, in Västergötland si Värmland. De acolo, apoi, s-a raspiandit in toata tara. In timpul anilor 1900, festivitatile acestei sarbatori s-au raspandit si in alte regiuni ale Scandinaviei, cum ar fi regiuni din Finlanda, partial in Danemarca, Norvegia si putin in SUA, in comunitatile suedeze ale acestor tari.
Povestea St. Lucia este urmatoarea, dupa cum este descrisa in Passio. Lucia era fata unei familii bogate din Siracusa. Dupa moartea tatalui ei, aceasta a ramas singura cu mama ei, Eutichia, care era lipsita de vedere. Aceasta, dorind sa isi stie fiica in siguranta, fara griji si primejdii, a promis-o de sorie unui tanar nobil din oras. Insa, Lucia, in sufletul ei, facuse juramant de a ramane fecioara pentru toata viata din dragoste fata de Dumnezeu. A rugat-o pe mama ei sa amane nunta si sa mearga impreuna la mormantl Sf. Agata din Catania (tanara fecioara care cu 50 ani in urma, incoronase printr-o moarte glorioasa credinta si dragostea ei fata de Isus Christos). Dupa acest pelerinaj, Eutichia s-a intors vindecata, si-a recapatat vederea si ca recunostinta, i-a permis Luciei sa isi urmeze calea aleasa. Logodnicul a denuntat-o procurorului Pascasius ca este crestina. La amenintarea judecatorului ca va fi trimisa la un bordel ca sa fie dezonorata, Lucia a raspuns "Trupul este intinat numai atunci cand consimte sufletul". Dorind sa treaca de la amenintari la fapte, au incercat sa o duca in acel loc, insa trupul ei devenise atat de greu, incat nici 10 oameni nu o puteau misca din loc. Plini de furie, acestia au inceput sa o loveasca, sa arunce cu smoala topita peste ea, cu ulei incins, iar in cele din urma i-au strapuns gatul cu o sabie. In tot acest timp, Lucia nu a incetat sa le repete crestinilor adunati in jurul ei, ca datoriile fata de Dumnezeu sunt mai presus decat obligatiile fata de oameni. Cand a simtit ca este aproape de sfarsit, Lucia a martutrisit inca o data crdinta sa fata de Dumnezeu. In timp ce toti cei din jur au raspuns Amen, sufletul ei curat si-a luat "zborul" spre Cer. Aceste fapte s-au petrecut in anii 300, in timpul Imparatului Diocletian.
In zilele noastre, s-a pastrat traditia unei figuri feminine in rolul Luciei, care sa ofere lumina. In aceasta zi de sarbatoare, grupuri de fete imbracate in camasi/rochii lungi albe, merg din casa in casa, canta colinde si primesc in dar LUSSEKATER (chifla traditionala cu sofran si stafide) - vezi reteta pe blogg la Lussekater (luna sept.). Cea mai mare dintre fete este conducatoarea grupului si o reprezinta pe Santa Lucia. Traditia spune ca Lucia poarta o camasa/roba alba lunga pana in pamant, incinsa la brau cu o funda rosie, iar pe cap are o diadema din luminite si crengute de merisor rasfirate in par. Este intotdeauna insotita de un cor de colindatori si, dupa ce cantecele de Craciun se incheie, ele ofera ascultatorilor biscuiti cu ghimbir (PEPPARKAKOR) - vezi reteta pe blogg (luna oct.) si, totodata bucuria unui nou inceput.
