Morotskaka (Prajitura cu morcovi)

Morotskaka

  Tortul sau prajitura de morcovi este un desert foarte potrivit pentru o pauza de cafea. Este o prajitura usor de realizat, suculenta, are un gust deosebit, usor picant si acoperita cu glazura dulce-acrisoara. 

  Morcoviii au fost folositi in prajituri inca din evul Mediu deoarece ei sunt dulci si contin mai mult zahar decat orice leguma, cu exceptia sfeclei de zahar. 

  Acest tip de prajitura cu morcovi, pe care il servim in zilele noastre nu are o istorie foarte lunga, insa, in Suedia este una din cele mai comune prajituri atunci cand luam o pauza de cafea (fika). A devenit foarte populara in timpul celui de al doilea Razboi Mondial, in Marea Britanie, din cauza rationalizarii zaharului in acele vremuri. 

Pt 8-12 portii

Ingrediente:
3 morcovi (aprox 200 gr)
50 gr migdale (dulci) sau alune de padure
2 oua
2 dl zahar
1 lingurita scortisoara
jum.lingurita de ghimbir (se poate si fara daca nu aveti/gasiti)
1 lingurita zahar vanilat
jum. lingurita bicarbonat de sodiu
1 lingurita praf de copt
2 dl faina
1 dl ulei

Glazura:
100 gr crema de branza sau branza gen Philadelphia/Bonjour simpla
0,5-1 dl zahar pudra
1 lingurita zeama de lamaie sau lime

   Este bine sa folositi un robot de bucatarie, cu lame de cutit (pt maruntit). Morcovii se curata si se taie in bucati mici si se pun in robot. Se adauga migdalele si se mixeaza aprox 30 secunde, a.i acestea sa fie tocate marunt. (Daca nu aveti un robot bucatarie, curatati morcovii de coaja, ii radeti prin razatoarea marunta, iar migdalele de taie marunt). 

   La aceasta compozitie, se adauga ouale si zaharul si se mai mixeaza aprox 30 sec, insa nu cu lamele de cutit, ci cu un mixer electric obisnuit. Se toarna uleiul in aluat, dar nu amestecati inca.

   Intr-un castron/bol amestecati scortisoara, ghimbirul, zaharul vanilat, praful de copt, bicarbonatul si faina si le puneti peste uleiul din aluat. Apoi, mixati la cea mai mica viteza sau puteti amesteca cu o lingura, usor pana cand devine un aluat neted. 

   Se toarna aluatul intr-o forma rounda, unsa cu putina grasime si tapetata cu faina.

   Se introduce la cuptorul incins la 175 gr C pt aprox 45 min. Se verifica cu scobitoarea. 

Scoateti din cuptor si lasati 10-15 min. sa se raceasca,  inainte sa puneti prajitura pe o farfurie/paltou. 

  Dupa ce prajitura s-a racit turnati deasupra glazura* si o intindeti pe toata suprafata. Se poate decora cu fasii subtiri de morcov/ morcov ras sau morcovi facuti din martipan. 

* Glazura: 

Se amesteca crema de branza cu zaharul pudra si zeama de lamaie. 

Prajitura se pastreaza la frigider.

Puteti face si briose, de asemenea, din aceeasi compozitie. 

Pt. variatie, se pot pune in compozitie cuisoare, nucsoara, seminte de floarea soarelui sau nuci, insa reteta clasica este cea prezentata mai sus. 

Smaklig måltid!♥♥♥

Camembert pane cu dulceata (Friterad camembert med hjortronsylt)

Friterad camembert med hjortronsylt 

     Este un désert de lux cu care veti impresiona cu siguranta. 

Camembert este o brânză moale cu coaja - mucegai alb. Brânza trebuie să fi fost inventata de Marie Harel în 1791, in urma unui sfat al unui preot venit din Brie, și este denumita după un oraș din Normandia.

Pt. 4 portii

Ingrediente:

300 gr branza Camembert

1 ou

2 linguri faina

2 linguri pesmet

400-450 ml ulei

dulceata de cloudberries / sau afine/ sau fragute, coacaze etc
patrunjel

   Branza Camembert rece, scoasa din frigider se imparte in 4 bucati. Intr-un castron batem oul cu un vf de sare. Pe o farfurie punem faina, iar pesmetul pe alta farfurie. Bucatile de branza le dam usor prin faina, apoi prin ou si, in final prin pesmet. Bucatile trebuie sa fie complet acoperite, de jur imprejur. Este f important sa aiba o crusta care sa acopere toata bucata, a.i branza sa nu curga in timpul prajirii. 

Intr-o tigaie se incinge uleiul la aprox 180 gr. Verificati cu o bucatica de paine daca este incins. Cand uleiul este pregatit (incins), adaugam pe rand, cate doua bucati de branza. Le prajim pt aproximativ 3 minute. Le punem pe un prosop de hartie sa se scurga de ulei.

Se servesc imediat. 

Pt. servire:

Branza Camembert prajita se serveste cu dulceata cluodberries * si patrunjel prajit ** deasupra (dar, aceasta se poate inlocui cu dulceata de afine sau mure, fragute, coacaze) si, eventual inghetata de vanilie. 

* Cloudberries (lat.- rubus chamaemorus)  este una dintre plantele cele mai caracteristice din Scandinavia, care se dezvolta in peisajele sub-arctice din Norvegia, Suedia si Canada. Este o planta care are culoarea chihlimbarului, iar fructe sunt similare cu zmeura sau mure. Se mai intalneste si sub denumirea de "mur pitic". 
** firele de patrunjel se spala si se pun intr-un servetel uscat sa se usuce (sa nu mai aiba apa deloc). Apoi, dupa ce am prajit branza, in acelasi ulei prajim pt cateva secunde si patrunjelul. De asemenea, si acesta se scoate din ulei si se aseaza pe un prosop de hartie pana se scurge uleiul. 

Smaklig måltid!♥♥♥

Vita a la Lindström

Biff a la Lindström

   Preparatul Biff a la Lindström este denumit dupa capitanul Henrik Lindström (1831-1910), care s-a nascut si a crescut in Sankt Petersburg. Aceast fel de mancare isi are probabil, originile in Rusia. In 1862, Henrik Lindström a vizitat Hotelul Witt in Kalmar impreuna cu cativa prieteni. Acesta a dorit sa manance un fel de mancare, ce sa ii aminteasca de Rusia si de Sankt Petersburg. Astfel, el a cerut bucatarului permisiunea si ingredientele necesare pentru a prepara aceasta mancare. Chiftelele au fost facute in bucatarie dupa instructiunile lui Henrik. Rezultatul a fost foarte apreciat, iar din acea zi a primit denumirea de Biff a la Lindström si, totodata, acest fel de mancare nu lipseste din meniul Restaurantului din Hotelul Witt (din 4 mai 1862).

Pt 4 portii/ timp: aprox. 30 min

Ingrediente
400 gr carne de vita tocata
1 ceapa
1,5 dl sfecla rosie murata
2 linguri de castravete murat taiat f marunt
1 lingurita sare
2 oua
1 lingura capere

Pt.servire
cartofi fierti decojiti
mustar
capere
hrean ras

Ceapa se taie marunt, iar sfecla se taie cubulete mici. Apoi, se amesteca toate ingredientele intr-un vas/bol (carnea, ceapa, sfecla, ouale, capere, castravete murat) si se condimenteaza cu sare si piper. Se formeaza 8 chiftele (mai maricele) si, se prajesc intr-un pic de unt sau margarina pt aprox 3-4 min.pe fiecare parte. 

Se servesc cu cartofi fierti si mustar, hrean, capere, castraveti murati.

De asemenea, se pot servi si cu un sos brun (vezi reteta brunsås sau gräddsås la chiftelutele suedeze - Köttbullar).

Smaklig måltid!♥♥♥

Falukorv i ugn med persiljepesto (Falukorv la cuptor cu pesto-patrunjel)

Falukorv i ugn med persiljepesto

 Zilele trecute eram intr-un market si, o Doamna care prepara diverse mancaruri (pentru reclama), m-a invitat sa gust acest minunat preparat. Mi-a placut atat de mult gustul, incat m-am decis imediat sa gatesc si eu acest fel de mancare. Am cerut lista de ingrediente necesare si, pot sa spun doar atat: este foarte usor de facut, dureaza putin timp (cca 30 min) si este pranz excelent. 

Pt.4 portii:

Ingrediente:
1 dl seminte floarea soarelui (miez)
1 legatura patrunjel
1 dl cascaval ras
1 1/2 lingura ulei
sare si piper
1 ceapa
2 rosii
800 gr falukorv

* Falukorv este un carnat care contine ingredientele de baza carne vita si porc, grasime, faina de cartofi, ceapa, sare si condimente. In mod traditional, acest carnat are o forma curbata, dar exista si varianta dreapta; insa majoritatea consumatorilor prefera varianta "stramba" (curbata).
Seamana foarte mult la gust cu parizerul.

    Incingeti cuptorul la 200 gr C. Mixati semintele se floarea soarelui si patrunjelul in robotul de bucatarie. Apoi le amestecati cu cascavalul ras, uleiul, sare si piper (dupa gust). Taiati ceapa si rosiile felii. Crestati carnatul (falukorv) - vezi foto mai jos - si, intre spatiile crestate introduceti felii de rosii si ceapa. Falukorv se pune intr-un vas termoizolant. Presarati amestecul din seminte, patrunjel, cascaval peste carnat si introduceti la cuptor pt. aproximativ 15 min. 

   Se serveste cu piure de cartofi si salata verde. 

* Falukorv se poate taia si cubulete si se amesteca cu rosiile si ceapa peste care se presara semintele, patrunjelul si cascavalul. 

Smaklig måltid!♥♥♥

Taco

Taco 

   Cuvantul "taco" provine din limba spaniola si inseamna "pachet". Cand spunem taco, ne gandim automat la mancare mexicana. Taco este un fel de mancare foarte vechi si provive din Mexic. Taco este, de fapt, un nume generic pentru modul mexican de a manca mai multe alimente diferite, folosind o paine coapta din faina de porumb sau grau (Tortilla sau Buritto). Buritto inseamna "magar mic, si, este de asemenea, o forma comuna de tacos, ceea ce inseamna o paine moale facuta din faina de grau sau porumb cu umplutura. In bucataria mexicana, gasim de asemenea, si asa numitele chipsuri din porumb. Umplutura din tortilla poate varia. Se poate face din carne tocata, carne de miel sau de vita. Varianta mexicana, originala este mai simpla fata de cea americana, care contine si cascaval, smantana, ceapa, guacamole precum si orez sau fasole. Se serveste cu sosuri picante (sos taco/salsa). Salata, rosiile, ardeiul, sosurile etc, sunt adesea servite in boluri separate sau pe o farfurie, a.i fiecare invitat sa se poata servi si sa isi umple tortilla cu ingredientele preferate, pe gustul fiecaruia.

Ingrediente:
500 gr carne de vita tocata
100 ml apa
1 ceapa galbena
2 catei usturoi
sare, piper
boia dulce sau iute (dupa preferinte)
100 gr iaurt

Ceapa se curata si se taie marunt. Se caleste in unt/margarina intr-o tigaie. Adaugati carnea tocata si amestecati din cand in cand pana ce si aceasta se caleste. Se condimenteaza cu sare si piper si un praf de boia. Se adauga apa si o lingura de pasta de tomate. Se amesteca si se lasa la fiert cca 5 min. 

Sos alb - Iaurtul se amesteca impreuna cu usturoiul pisat si un praf de sare. 

Sos rosu - Taco sos sau chilli sos 

Pentru servire, mai aveti nevoie de salata verde taiata marunt, rosii taiate cubulete, felii de castravete verde, boabe de porumb fiert, ardei gras taiat cubulete si chipsuri de porumb (nachos)

Carnea tocata taco se serveste cu tortilla.  

Tortilla (8 buc):

2 cani de faina

1 lingurita si jum praf de copt

jum lingurita sare

2 linguri ulei

1 ceasca de apa

Amestecati faina cu praful de copt si sarea. Apoi adaugati uleiul si apa. Se amesteca pana ce se formeaza un aluat moale si putin lipicios. Framantati aluatul cateva min (daca e framantat prea mult, devine prea elastic).Se acopera si se lasa la rece o jum. de ora. Impartiti aluatul in 8 bucati si formati din fiecare bucata cate o bila, ca o minge de ping-pong. Pe masa de lucru presarati faina si intindeti fiecare bila cu sucitorul. Coaceti intr-o tigaie uscata, la foc mediu, timp de cateva minute pe fiecare parte. Dupa coacere, le asezati pe o farfurie si le acoperiti cu un prosop a.i sa nu se usuce. 

Smaklig måltid!♥♥♥

Cornulete cu ciocolata

Cornulete cu ciocolata din foietaj - super simple

Ingrediente:
200 gr ciocolata rasa sau fulgi de ciocolata
250 gr aluat foietaj
1 ou
1 lingura apa

Incingem cuptorul la 200 gr. Pregatim o tava cu hartie de copt. 

Tapetam masa de lucru cu faina si intindem aluatul de foietaj cu un facalet pana obtinem un patrat. Apoi, taiem aluatul in dreptunghiuri de aprox 6/10 pe suprafata carora punem ciocolata rasa. Incepem sa le rulam pana obtinem forma unui cornulet. Ultima parte rulata se pune dedesubt, ca sa nu se desfaca la copt. Le indoim putin ca sa arate ca o semiluna si le asezam pe tava. Batem oul si il amestecam cu apa. Le ungem cu ou si le introducem la cuptor pt cca 20 min (pana cand devin aurii si se umfla). (Eu am mai presarat cativa fulgi de ciocolata si pe deasupra cornuletelor inainte sa le introduc la cuptor). 

* Se pot face si cu nutella. 

Smaklig måltid!♥♥♥

Äppelpaj med vaniljsås (Placinta cu mere si sos de vanilie)

Äppelpaj med vaniljsås (Placinta cu mere si sos de vanilie/inghetata)

   

  O placinta cu mere este intotdeauna un desert apreciat si potrivit in toate ocaziile. Placinta cu mere isi are originile undeva in jurul anilor 1500, atunci cand a fost gasita o reteta, in Europa, in Anglia, apoi in Olanda. In multe tari, placinta cu mere este un desert servit ca produs de patiserie, un desert potrivit la o cafea sau ceai.  Exista foarte multe variante de placinta cu mere. In Suedia este un desert foarte apreciat si foarte popular. Si aici, exista, de asemenea, mai multe tipuri de placinta cu mere in functie de zona. De exemplu, in regiunea Skåne, a aparut undeva in 1800 si, deasupra merelor a fost presarat un aluat, iar uneori chiar si paine de secara (acesata reteta este prezentata mai jos). In Suedia se obisnuieste ca placinta cu mere sa fie servita cu sos de vanilie sau inghetata. 

Ingrediente:
5-6 mere
1 lingurita scortisoara
1 dl zahar tos (aprox 85-90 gr) - (vezi tabel unitati de masura)
1 si 1/2 dl faina (90-100 gr)
100 gr unt sau margarina
1 si 1/2 dl zahar (aprox 130 gr)
zahar pudra

  Merele se spala si se curata miezul. Se taie cubulete mici. Apoi, le punem intr-o forma de prajitura pe care am uns-o cu unt sau margarina. Se presara zaharul tos (jum. din cantitate),  si scortisoara si se amesteca putin. Introducem la cuptorul preincins (la 200 gr) pt cca 10 min. Intre timp, preparam aluatul. Amestecam untul sau margarina cu faina si restul de zahar tos pana se formeaza o coca faramicioasa. Dupa ce am scos merele din cuptor, presaram aluatul deasupra pana acoperim toata suprafata formei. Se poate stropi cu putina miere deasupra sau sirop. Introducem, din nou, la cuptor aprox. 20 min (pana cand capata o culoare frumoasa, aramie. Dupa racire se pudreaza cu zahar pudra. Se serveste cu sos de vanilie sau inghetata de vanilie. 

Sos de vanilie

1 baton vanilie
200 ml frisca lichida
200 ml lapte
1 dl zahar tos (85 gr)
4 galbenusuri (albusurile le puteti folosi la omleta sau bezele)

   Intr-o cratita amestecati smantana si laptele si se pun la fiert cateva minute. Batonul de vanilie se cresteaza si se curata miezul. Apoi, adaugam vanilia in lapte si smantana si amestecam. Compozitia se lasa la racit. Mixam zaharul tos cu galbenusurile pana ce zaharul se topeste si devine o crema. adaugam compozitia rezultata in lapte si smantana si punem la fiert la foc mic amestecand incontinuu pana cand incepe sa se ingroase. Nu fierbeti la foc mare pt ca se va strica.  Sosul rezultat se lasa la racit.

Smaklig måltid!♥♥♥

Biff Stronganoff

Biff Stronganoff

  Stronganoff de vita este un fel de mancare ce isi ara radacinile in Rusia. A fost creata de un bucatar care a castigat un concurs de gatit in Sankt-Petersburg. Denumirea i-a fost data de catre bucatar, dupa numele Contelui Alexander Sergheevici Stronganov (1733-1811). Istoria spune ca acest conte era in varsta si nu avea dinti, iar valetul sau era nevoit sa taie carnea in fasii mici si subtiri ca sa le poata mesteca. A existat si o varianta cu in care au fost adaugate ciuperci. Reteta a fost inclusa in  cartea Larousse Gastronomique in 1938. Dupa caderea Imperiului Rus, reteta a devenit foarte populara si servita in restaurantele si hotelurile din China (inainte de inceperea celui de al doilea Razboi Mondial, mai precis). Imigrantii rusi si chinezi au facut ca aceasta mancare sa devina foarte populara si in Statele Unite, in 1950. In Suedia este un fel de mancare foarte apreciat si popular. 

Ingrediente pt. 4 portii:
700 gr carne vita
3 cepe galbene
2-3 catei usturoi
3 linguri unt /margarina
sare, piper
2 lingurite boia ardei
3 linguri pasta de tomate
1 lingura mustar
1 l apa
1 cub vita
200 ml smantana lichida (dulce)

    Ceapa si usturoiul se curata si se taie marunt. Carnea se taie fasii. Intr-o tigaie/cratita, se calasc ceapa si usturoiul intr-o treime din unt/margarina. Pastram un sfert pentru a cali/praji carnea. Carnea se condimenteaza cu sare si piper si se prajeste. Peste ea, adaugam ceapa si usturoiul calite. Apoi, adaugam boia, mustarul si pasta de tomate si amestecam. Adaugam apa si cubul de vita si lasam la fiert o cca. ora- o ora si jumatate (pana cand carnea devine moale/frageda). Se adauga smantana si se amesteca. Se mai lasa la fiert aprox 5 min. 

   Se serveste cu piure de cartofi/ orez fiert sau chiar si paste. Ca salata: - castraveti murati sau salata de varza murata. 

Se decoreaza cu frunzulite de patrunjel.

Smaklig måltid!♥♥♥

Placinta cu dovleac

Placinta cu dovleac (Pumpapaj)

Pt aluat foietaj:
250 gr faina
200 gr unt (rece) taiat cubulete
125 ml apa rece
1 lingura zeama lamaie
jum lingurita sare

Umplutura:
1-1,5 kg dovleac
o cana zahar (200 gr)
1 lingura scortisoara (se poate pune si mai mult, dupa gust)
zahar pudra (pt decor)

    Amestecati in apa, sarea si zeama de lamaie. Dupa ce sarea s-a dizolvat, punem in robotul de bucatarie faina, untul si apa cu sare si amestecam la viteza max cca un sf de ora. Apoi, rasturnam aluatul pe blat sau masa si formam un sul din aluatul obtinut. Presaram faina pe masa de lucru, apoi intindem o foaie dreptunghiulara pe care o impaturim in 3. Se intinde iar cu sucitorul si, repetam aceasta actiune de 10  ori (de fiecare data intoarcem aluatul/dreptunghiul la 90 gr). Invelim aluatul in folie de plastic si il lasam la rece (frigider) cateva ore. Se poate pastra la congelator aprox. o luna. 

Dovleacul se curata de coaja, se spala si se portioneaza. Se da prin razatoarea mare sau la robotul de bucatarie. Se pune intr-o cratita impreuna cu zaharul si scortisoara si se caleste. Se lasa la racit. 

Intre timp, intindem foaia de placinta intr-o forma unsa cu unt sau margarina. Scurgem dovleacul de zeama si il punem in forma peste aluat. Deasupra, putem pune o alta foaie de placinta intreaga sau putem taia fasii subtiri si le aplicam la distante egale unele langa altele si unele peste altele (ca o impletitura) - vezi foto. Se unge cu galbenus de ou deasupra. 

Se lassa la cuptor cca 30 min (pana capata o culoare aramie). Se scoate din cuptor, se lasa putin sa se raceasca si apoi, presaram zahar pudra deasupra. 

* Se poate folosi, desigur, si aluat cumparat. La acesta nu este nevoie sa mai intindeti foile cu surcelul. 

* de asemenea, puteti face acelasi tip de placinta, dar cu mere (merele se spala, se curata de coaja, se dau prin razatoarea mare, se amesteca cu zahar si scortisoara, se scurg de zeama rezultata dupa calire).

Smaklig måltid!♥♥♥

Lista condimente si istoria lor

Condimentele si istoria lor 

   Potrivit dex-ului, condimentul este numele dat unor substante (picante) de origine vegetala, animala sau de sinteza, care adaugate unor produse alimentare, le confera acestora un gust sau o aroma specifica, placuta.

   Condimentul (lb franceza - condiment/ lb latina - condimentum) este substanta plantelor, al caror continut natural de gust si miros/arome se foloseste in prepararea alimentelor de toate felurile. 

Desi sarea de masa este cea mai importanta si cea mai des folosita in bucatarie, la gatit, nu este considerata un condiment deoarece este un mineral (clorura de sodiu). 

Condimentele au jucat adesea un rol economic, acestea fiind foarte valoroase deoarece nu au fost folosite doar ca si condimente in bucatarie, ci si ca baza a unor medicamente sau in industria cosmeticelor, parfumurilor. 

   Arheologii au aratat ca unele condimente, precum chimenul t.ex, au fost folosite in urma cu 6000 de ani, in Europa. Civilizatiile din Mesopotamia si Egipt au folosit condimente cu 4000 de ani in urma.  Inca din anul 3500 i.Hr, egiptenii foloseau condimentele atat pentru aromatizarea mancarurilor, cat si in prepararea cosmeticelor si a lotiunilor cu care isi imbalsamau mortii. Arabii au inceput sa domine si sa isi asume monopolul asupra comertului cu mirodeniile din Asia, cum ar fi scortisoara, nucsoara, cuisoare, sofran, ghimbir. Comertul cu mirodenii a fost controlat de catre arabi, timp de cel putin 5000 de ani si, s-a desfasurat prin Orientul Mijlociu si Estul Mediteranei catre Europa. 

   Drumul mirodeniilor, probabil a inceput in China, India, Indonezia, Ceylon. Negustorii chinezi au fost, de fapt, primii care au navigat spre Insulele mirodeniilor (acum Maluku - un grup de insule din Indonezia) si, au adus incarcaturi de condimente catre coasta indiana sau ceyloneza, unde ii asteptau comerciantii arabi. Fenicienii, care erau mari comercianti si navigatori, prosperau si ei in comertul cu mirodenii si, chiar au infiintat in orasul Tir, un centru de distributie a condimentelor, ce deservea intreaga zona Mediterana. Epoca de glorie a fost din 1200 i.Hr pana in 800 i.Hr. Arabii au continuat sa detina controlul asupra surselor de condimente din Orient chiar si in timpul infloririi civilizatiilor romane si grecesti. 

   Romanii, care erau mari amatori de condimente, si prin 1400, au incercat sa gaseasca un drum spre India, in ideea de a sparge monopolul detinut de arabi asupra comertului cu mirodenii. Au reusit acest lucru, si vasele romane incarcate cu condimente scumpe navigau inspre Alexandria, care era portul principal al Egiptului. Romanii foloseau condimentele atat la gatit, cat si pentru baie sau lampi. Oriunde purtau batalii, ei duceau cu ei si bogatia condimentelor, a.i., acestia au fost primii care au dus aromele exotice in nordul Europei. 

   Cruciadele din jurul anilor 1000 d.Hr. (timp de 300 ani), au facut ca ierburile aromate din Orient sa fie tot mai apreciate. Venetia si Genova au devenit mari centre comerciale pentru mirodenii si, datorita faptului ca mirodeniile erau rare, acestea devenisera la fel de pretioase precum aurul si argintul.

     Marco Polo (n.1256), s-a nascut intr-o familie de negustori de podoabe si, erau fascinati de Orient. Calatorisera pana in China, au stat chiar si la curtea Imparatului mongol "Marele Khan". In timpul unei calatorii (24 zile), Marco Polo a trecut prin China, Asia si India. In cartea sa, care a fost scrisa pe pergament in timp ce a fost luat prizonier dupa o batalie pe mare intre Venetia si Genova, acesta amintea de condimentele pe care le vazuse cultivate in calatoriile sale. Despre Java scria " abunda in bunuri de pret piper, nucsoara, cuisoare si toate celelalte mirodenii si ierburi valoroase sunt produse ale aceste insule, care este vizitata des de vase de comert". Din cartea lui s-au inspirat ulterior aproape toti navigatorii ce i-au urmat, dornici sa devina cunoscuti si bogati.

    In 1492, in incercarea sa de a gasi o cale de a ajunge in India, pe mare, Cristofor Columb a ajuns in San Salvador (una din insulele de langa Bahamas si Cuba). El a crezut ca a ajuns in Japonia, dar, de fapt, descoperise "Lumea Noua" si "arzatorul chilli", pe care l-a si adus in Europa. In cea de-a doua sa calatorie, Cristofor Columb a plecat din Spania impreuna cu 1500 de oamnei pentru a "stabili suprematia" in Lumea Noua si sperand, totodata, ca va gasi aur si condimente orientale. A adus in Europa piperul, ienibaharul si vanilia, iar de pe continentul America de Sud, a adus in Europa cartoful, cacao, porumbul, alunele de pamant si curcanii. 

    In 1498, portughezii condusi de Vasco da Gama, navigand in jurul Africii, au fost primii care au reusit sa descopere drumul pe mare catre India, pe la capul Bunei Sperante (punctul cel mai sudic al Africii). Desi nu au fost primiti cu prea multa ospitalitate, acestia au reusit sa aduca in Europa nucsoara, cuisoare, scortisoara si ghimbir. In 1499 a fost primit in tara ca un erou si, chiar avea asupra lui o scrisoare de la conducatorii indieni care-si dadeau acordul in privinta unui parteneriat in comertul cu mirodenii. 

Incetul cu incetul, Lisabona preia controlul si rolul de "capitala a condimentelor", detronand astfel pozitia de care se bucurase Venetia in trecut. 

   Ulterior, portughezii i-au angajat pe olandezi ca negutarori/carausi ai lor prin Europa, nestiind ca prin acest fapt au facut, de fapt o mare greseala. Le-au cerut acestora sa navigheze catre "Insula condimentelor", pentru a aduce cuisoare, nucsoara si scortisoara. Dupa un secol de dominatie, portughezii au fost intrecuti de catre olandezi, acestia preluand patronatul comertului cu mirodenii. A fost infiintata in 1602 Compania olandeza a Indiei de Est, ca un "raspuns" la formarea Companiei britanice a Indiei de Est, careia i se daduse chiar carta regala de catre Regina Elisabeta I in anul 1600. 

sir Francis Drake a navigat in jurul lumii, prin stramtoarea Magellan, traversand Pacificul spre Insulele Mirodeniilor. Aceste insule erau ravnite de intreaga Europa, la acea vreme, deoarece multe tari isi doreau monopolul asupra comertului cu mirodenii, despre care se stia ca sunt o sursa mare si sigura de bogatie. 

    Lupta dintre olandezi si britanici a durat aproape 200 de ani, devenind mai incrancenata. Conflictul s.a rezolvat atunci cand britanicii au preluat India si Ceylonul, iar olandezii Java si Sumatra, care au ramas sub jursdictia lor pana inainte de cel de al doilea Razboi Mondial. Deja la acea vreme, condimentele nu mai erau considerate o marfa scumpa, dimpotriva mult mai ieftina si se gasea aproape peste tot in cantitati mari. 

    Sfarsitul sec. al XVIII-lea acuce pe scena producatorilor de condimente o alta natiune, America. Vasele din New England transportau porumbul iute. Dupa schimburi si negocieri, Salem in Massachusetts, devine centrul comertului cu piper. 

    In zilele noastre, existenta din besug a condimentelor ni se pare un lucru normal, insa in acele vremuri t.ex, sclavii erau vanduti pentru cateva maini de porumb iute, iar un pahar de ghimbir valora cat o oaie. 

   Acum, principalele locuri de desfacere a condimentelor sunt: Londra, Hamburg, Rotterdam, Singapore si New York. Comertul cu condimente se ridica la sume de milioane de dolari anual. Piperul negru este in fruntea clasamentului, urmat de chilli. India este principalul producator de condimente, urmata de Indonezia, Brazilia, Madagascar si Malaezia. Condimentele sunt vitale pentru economia acestor tari. 

   Este interesant sa ne gandim la condimente si altfel, stiind ca s-au castigat si pierdut Imperii de-a lungul istoriei acestora, pentru ca noua, in ziua de astazi, sa ni se para ceva banal si normal sa vedem borcanele sau pliculetele cu mirodenii exotice. 

    Cele mai scumpe condimente in ziua de astazi sunt: sofranul, urmat de vanilie si carsamom. Pe vremuri, piperul era cel mai valoros condiment, a.i. era compensat cu aur. 

 


Asia:
Basilika
Dragon
Arpagic
Hamei
Ginger
Scortisoara
Coriandru
Chimen
Leustean
Radacina de lemn dulce
Piper lung
Cardamom
Menta
Nucsoara
Oregano
Hrean
Patrunjel
Cimbru
Sofran
Usturoi
Busuioc

America de Nord:

Ienibahar

Angelica

Vanilie

America de Sud:

piper Cayenne

ardei iute (chilli)

paprika (boia)

vanilia

cacao

Africa:

Melisaa

Fenicul

Menta

Oregano

Tamarind

Pimpinell (cebarea/salvastrella)

Europa:

Anis

Melisa

Fenicul

Hamei

Isop

Coriandru

Chimen

Angelica

Lavanda

Rosmarin

Pimpinell

Cimbru

Busuioc

Pelin

Hrean

Salvie

Radacina de lemn dulce

Mustarul

Ceapa

Marar

Maghiran

Macis

Mac

Menta 

Salvia 

Rozmarin

Cimbru 

Oregano

Dragon 

         

Unitati de masura in bucatarie

Unitati de masura si conversia lor in bucatarie

 

   Vi s-a intamplat sa intalniti dl ca unitate de masura in retete? Nu stiti sa faceti conversia in grame? Aici, aveti mai jos,  lista ingredientelor pe care le  folositi in bucatarie si, conversia din dl in gr. 

1 decilitru (dl) = 0.1 litri = 10 cl = 100 ml
1 cană = 6.7 linguri = 20.1 lingurite

Măsurători mai vechi: 
1 ceașcă de ceai  = aproximativ 2,5 dl
1 cană cafea = aproximativ 1,5 dl


Faina:
1 dl faina de grau = 60 gr
1 dl faina graham = 60 gr
1 dl faina de porumb/malai = 55 gr
1 dl faina de cartofi = 80 gr
1 dl secara = 55 gr

Fulgi si orez:
1 dl fulgi de ovaz = 35-40 gr
1 dl gris/orz = 70 gr
1 dl orez (bob lung) = 80 gr
1 dl orez (bob rotund) = 90 gr
1 dl pesmet  = 50-60 gr

Seminte:
1 dl seminte de susan = 70 gr
1 dl seminte de in = 65-70 gr
1 dl seminte floarea soarelui = 75 gr
1 dl seminte de dovleac = 75 gr

Zahar/sirop/miere:
1 dl zahar tos = 85 gr
1 dl zahar pudra = 60 gr
1 dl zahar brun = 70 gr
1 dl zahar vanilat = cca 55 gr
1 dl sirop = 140 gr
1 dl miere = 120 gr

Sare:
1 dl sare = 120 gr
1 dl sare de mare = 100 gr
1 dl sare grunjoasa = 100-110 gr

Ulei/margarina/unt:
1 dl margarina/unt = 95 gr
1 dl margarina/unt topit = 90 gr
1 dl ulei = 90 gr

Lactate:
1 dl lapte praf = 50 gr
1 dl cascaval/branza rasa = 35-40 gr
1 dl lapte = 100 ml

Oua:
1 ou mic = cca 53 gr
1 ou marime medie = intre 53-63 gr
1 ou mare = intre 63-73 gr
1 ou f mare = 73 gr +

* dintr-un ou de cca 50 gr, galbenusul are 20 gr, iar albusul 30 gr

Altele:

1 dl apa = 100 ml
1 dl cafea = 100 gr
1 dl fasole/mazare uscata = 70-80 gr
1 dl alune = 65 gr
1 dl cacao = 40 gr
1 dl nuca de cocos (fulgi) = 35 gr
1 dl miez de nuca = 50-55 gr
1 dl stafide = 60 gr
1 dl fulgi de migdale = 30 gr
1 dl miez de migdale = 65 gr
1 de soia (praf) = 35 gr

1/2 ounce = 15 gr
1 ounce = 30 gr
3 ounces = 90 gr
4 ounces = 120 gr
8 ounces = 225 gr
10 ounces = 225 gr
12 ounces = 360 gr
16 ounces = 1 pound = 450 gr

Temperaturi F vs C
250 gr F = 120 gr C
275 gr F = 140 gr C
300 gr F = 150 gr C
325 gr F = 160 gr C
350 gr F = 180 gr C
375 gr F = 190 gr C
400 gr F = 200 gr C
425 gr F = 220 gr C
450 gr F = 230 gr C

Kladdkaka (Prajitura/tort cu ciocolata)

Kladdkaka (Prajitura/tort cu ciocolata)

 Pt.12-14 portii

100 gr unt

250 gr zahar tos (1 cana)

2 oua

80 gr faina

3 linguri cacao

1 lingurita zahar vanilat

pt. decor:

zahar pudra

   Cuptorul se incalzeste la 175 gr. Intr-o cratita topim untul. Dupa ce acesta s-a topit, luam cratita de pe foc. Intr-un vas amestecam zaharul si ouale foarte bine. Apoi, adaugam pe rand, untul si restul de ingrediente (cacao, faina, zaharul vanilat). Se amesteca foarte bine pana se incorporeaza toate ingredientele. Intr-o forma (de aprox 24 cm/diametru), unsa si presarata cu faina, punem compozitia si o introducem la cuptor. Se coace pt. aprox. 15-20 min. Suprafata tortului se va lasa, dar asa trebuie sa fie. La mijloc trebuie sa fie o crema lipicioasa. Se lasa la racit si, apoi se presara zahar pudra.

 Se serveste cu frisca, sau sos de vanilie, sau inghetata si fructe (t.ex.: zmeura, mure, fragi) 

Smaklig måltid!♥♥♥

Potatis gratäng (Cartofi gratinati)

Potatis gratäng (cartofi gratinati)

10 cartofi
2 cepe galbene (mici) sau 1 mare
4-5 catei usturoi
1 lingurita sare
piper
250 ml smantana lichida dulce
250 ml lapte

  Incingeti cuptorul la 200 gr. Curatati cartofii si ceapa. Cartofii se taie felii subtiri, ceapa se taie julien (solzi) - sau la robotul de bucatarie. Intr-un vas se amesteca smantana, laptele, sarea, usturoiul pisat. Intr-un vas termoizolant/yena se pun cartofii amestecati cu ceapa, iar compozitia se toarna peste. Se introduc la cuptorul preincins pt cca 45 min. Se poate pune si cascaval ras deasupra pt cine doreste. 

Smaklig måltid!♥♥♥