Det svenska köket
Cultura alimentara si traditiile culinare regasite in Suedia, acopera o gama de preparate din bucataria suedeza, dar si traditii culinare "importate" din alte tari. Aceasta "nationalizare" a mai multor feluri de mancare au devenit, in timp, specialitati locale sau regionale, deoarece au fost asociate cu Suedia. Bucataria suedeza a fost deschisa in "importarea" din alte tari a unor preparate; de ex. din bucataria franceza, au fost introduse preparate prin anii 1600-1700. Dupa 1900, mai precis de prin 1960, au fost introduse si preparate de tip fast-food, sau din bucataria turceasca (kebab, falafel), din bucataria asiatica sau cea italiana (pizza si pastele).
Pana la industrializarea Suediei s-au produs si gatit doar bunurile de care aveau nevoie, produse alimentare de zi cu zi; mancare simpla si monotona cum ar fi supe, terci, peste, mazare, cartofi si paine.
Acum, bucataria suedeza este vasta si bogata in preparate din carne de porc, peste, sosurile specifice, paine si dulciurile traditionale.
Bufetul suedez a luat nastere undeva in sec.al XVI-lea, dar, normal, sub o alta forma fata de cea din zilele noastre. Negustorii nordici obisnuiau sa serveasca cateva gustari usoare (paine, unt, branza, peste, carnati) alaturi de cateva pahare de snaps (bautura traditionala, un fel de rachiu). Termenul folosit pentru acest tip de masa era Brännvinsbord.
Erau servite in cadrul unor evenimente diferite, in picioare, la masa de seara; apoi pe la mijlocul sec. al XVII-lea, langa aceste gustari reci (aperitive) au inceput sa adauge si preparate calde si, a capatat denumirea de Smörgosbord. Astfel, masa a devenit mai consistenta si incepe sa fie servita sub aceasta forma in gari, la restaurantele hotelurilor sau in cadrul unor evenimente mai speciale.
"Bufetul suedez" a luat fiinta sub aceasta denumire in anul 1939 in cadrul Targului International din New York. Atunci, delegatia Suediei a organizat un bufet traditional ca parte a acestui targ, iar americanii l-au preluat imediat si l-au raspandit in intreaga lume sub aceasta denumire - "bufet suedez".
Bufetul suedez este considerat o masa mai relaxata, si asta datorita absentei chelnarilor, insa sunt cateva reguli de respectat atat din partea celor care fac servirea, cat si din partea consumatorilor.
Bufetul sau masa trebuie sa fie aranjata astfel incat la coada ce se formeaza, persoanele sa nu se incomodeze una pe cealalta. Sirul incepe intotdeauna din punctul/partea in care sunt asezate farfuriile si se termina cu tacamurile si paharele in celalalt capat al mesei, astfel incat invitatii sa nu fie nevoiti sa le care in timp ce isi aleg mancarea. Trebuie sa iti pui in farfurie doar atata mancare cat incape. Este considerat nepoliticos si necivilizat daca iti suprapui preparatele, la fel ca si combinarea aperitivelor cu mancarurile calde in acelasi timp. Nu este o problema in a face mai multe drumuri catre masa cu mancare, de fiecare data cand se serveste un fel nou.
Cel mai popular fel de mancare sunt deja celebrele chiftelute suedeze (Köttbullar - bile de carne). Pe langa acestea, un fel de mezel este, de asemenea foarte popular - falukorv. Cartoful a devenit un ingredient complementar, as putea spune, foarte important in bucataria suedeza. Orezul, macaroanele, pastele, spaghettele au devenit comune dupa perioada postbelica.
Traditia in bucataria suedeza este de a servi 3-5 mese pe zi. Acestea sunt structurate astfel: micul dejun (frukost), servit dimineata devreme, urmat de pranz (lunch). Intre mic dejun si lunch se serveste o gustare insotita de cafea, sub denumirea de fika. Intre lunch si cina servim, din nou, o gustare (un sandwich /smörgos), undeva in jur de orele 16-17. Cina dupa ora 19.
Micul dejun (frukost) este alcatuit, de obicei, dintr-un sandwich, cereale, lapte, paine, caviar, cascaval, rosii, castraveti, lapte, cafea, ceai. Suedezii sunt cei mai mari consumatori de cafea din lume.
Fika - este un termen tipic suedez si inseamna intotdeauna o ceasca de cafea cu o gustare (un produs de patiserie - o prajitura, un biscuite). De aici, a rezultat probabil si concluzia ca Suedia este cea mai mare consumatoare de cafea din lume. Aproape toata populatia Suediei are pauza de fika la o cafenea, domiciliu, loc de munca. Suedezii considera ca, a servi cafea este o parte importanta a interactiunii oamenilor, a interactiunii sociale.
Pranzul (lunch) - acest termen este folosit inca din 1850, cand a fost preluat din limba engleza.
Se serveste aprox intre orele 11-15. Intre aceste ore, restaurantele sunt pline. Multe restaurante sunt deschise doar pentru masa de pranz si au foarte multe oferte.
Mellanmål sau Mellis - reprezinta gustarea de dupa-aminaza. Aceasta consta intr-un fruct sau un sandwich. Se considera, ca aceasta gustare este buna pentru mentinerea nivelului de zahar din sange constant si pentru a evita dulciurile* sau snacks-urile.
Cina (middag/ Kvällsmat) - este masa de seara, servita dupa ora 18-19.
* dulciurile (godis) si snacks-urile sunt consumate sambata seara, impreuna cu familia, vizionand un film etc. Este un obicei f popular - kvällsgodis (dulciurile serii).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu